De cand trecem de perioada adolescentei intervine o intrebare "Care este scopul tau in viata?". La inceput ne-o pun altii , ca parintii sau cei din jurul nostru ca raspuns la ceva ce nu facem sau cev ce s-ar astepta sa facem. Mai apoi incepem chiar noi sa ne-o punem tot mai des (intrebarea).
In societatea contemporana a avea un scop este asociat cu maturizarea... si este intradevar un semn de maturizare ca din atatea optiuni cate ai sa alegi una. Nu mai e atat de simplu ca atunci cand erai mic si visai sa fii politist, pompier, doctorita sau doctor. Atunci te jucai si era frumos, parea distractiv sa salvezi oameni, sa prinzi infractori, ca in filme. Mai tarziu iti dai seama ca viata ta nu tine doar o ora jumatate, ca poti sa ai si rateuri, ca nu iti mai place atat de mult sa fii politist, ca totul devine mult mai mundan si nu mai conteaza atat de mult ce iti place ci ce poti gasi si ce iti poate aduce mai multi bani pentru nevoile jilnice.
Meseria cea mai palpitanta a devenit enervanta. Cand oare s-a schimbat totul? Cand ai redus totul la bani si ai scos distractia de acolo. Asta este si motivul pentru care majosritatea persoanelor au impresia ca au esuat lamentabil. Invata de la copilul din tine.
Cum facea alegerile cand erai copil? In functie de ceea ce iti facea placere, iti placea sa ajuti, sa te joci sa te distrezi. Locul tau de munca nu trebuie sa fie un loc anost, e totusi locul unde iti petreci cea mai mare parte a zilei.
Sa retinem ceva ... copii fac alegeri cu inima. Si culmea ... asa le facem si noi. Atunci de ce diferenta asta de perceptie?
Un filosof grec, Platon sau Aristotel ... vorbea despre partea sensibila si cea rationala a omului si tot el spunea ca partea simtitoarea tinde sa isi impuna punctul de vedere in fata celei rationale. Ganditi-va si la cuvinte, vreau sa cumpar cutare pentru ca imi place. Iau versiunea cu un design mai frumos chiar daca mi-ar folosi si cea simpla. Masina trebuie sa imi placa altfel Numai Logan ar face vanzare iar ceilalti ar da faliment.
Traim sub semnul lui imi place, chiar daca nu constientizam asta. Copii au insa inima mai curata, experienta de viata poate fi atat o arma cat si punctul nostru slab. Ne influenteaza alegerile.
Si atunci... cum ar trebui sa ne alegem scopurile? Raspunsul e simplu. Ca un copil. Hristos spunea... lasati copii sa vina la mine.
Acum ma refer la un lucru care iti provoaca entuziasm, il faci cu bucurie, pentru a ajuta iar nu pentru bani. Vei vedea ca iti va creste respectul de sine.
PE CURAND
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu